Pentru doua ore de proiectii la Chicago, institutia condusa de Eugen Serbanescu a dat de 5- 6 ori mai multi bani decât ar fi costat în realitate.
Sumele nerambursabile de care dispune Centrul National al Cinematografiei (CNC) pentru festivaluri, târguri si gale pot fi o sursa profitabila de venituri pentru cei care stiu „cum se procedeaza".
În ultimii doi ani, institutia condusa de Eugen Serbanescu i-a pus la dispozitie actualului director al RADEF România si fost director la Sahia Film, Marius Iurascu, aproape 140.000 de euro nerambursabili pentru doua seri de film la Chicago - „Clubul Filmului Românesc Contemporan". În paralel, pentru cele 24 zile (câte 12 în fiecare an) de stand românesc la Cannes s-au dat în jur de 100.000 de euro.
În plus, din calculele EVZ reiese ca cele câteva ore de proiectii peste Ocean ar fi costat de 5-6 ori mai putin în realitate decât pe hârtie. Desi, potrivit articolului 31 din O.G. 39 / 2005 privind cinematografia, CNC-ul are obligatia de a urmari drumul banilor pe care-i gestioneaza si de a cere justificari si, daca este cazul, poate solicita returnarea lor, acest lucru nu se întâmpla. „Exista facturi, toti banii pe care-i dam sunt pe facturi, e obligatoriu sa fie la dosar, adica nu le pierdem urma, dar mai departe nu e treaba noastra, e treaba politiei", spune Eugen Serbanescu, directorul CNC.
Deputat PD-L, urmas ai lui Enescu si Eminescu
Marius Iurascu - printre altele, urmas al lui Enescu si al lui Eminescu deopotriva, potrivit biografiei de pe site-ul personal, si recent candidat la functia de deputat PD-L de Giurgiu - a inventat „Clubul Filmului Românesc Contemporan" în 2008, în cadrul Festivalului „Taste of Romania" de la Chicago (pus la cale înca din 1991 de sârbul Branko Podrumedic - responsabil înca de atunci de suse cu Daniela Gyorfy sau Benone Sinulescu - si restaurantul Little Bucharest din orasul american).
Pentru a putea trimite proiectul la CNC, a înfiintat Asociatia „Taste of Romania", pe 13 martie 2008, cu doua zile înainte de termenul limita de depunere a cererilor pentru organizarea de festivaluri, gale si participarea la târguri de film.
N-a fost, însa, mult prea târziu pentru „Club" care, desi a fost depus cu câteva luni peste termenul-limita, a avut parte de un tratament special. Cu o eficienta de invidiat, Consiliul de Administratie îl aproba pe 1 septembrie 2008, iar doua saptamâni mai târziu, pe 17 septembrie, evenimentul era deja în desfasurare. Potrivit surselor EVZ, Iurascu este un apropiat al lui Eugen Serbanescu, iar proiectul a fost promovat de acesta din urma, în sedintele Consiliului. „Regulamentul CNC permite ca în anumite situatii exceptionale, de urgenta, sa primim proiecte si mai târziu si nu e singurul cu care s-a întâmplat asta. S-a discutat, s-a respectat procedura si s-a considerat ca e o manifestare oportuna sa promovezi filme românesti în America", explica Serbanescu.
Filme „contemporane" din arhiva Sahia
Repriza de film „contemporan" de pe 17 septembrie 2008, pentru care CNC s-a mobilizat rapid si a întins generos un cec nerambursabil de 78.700 de euro, a durat ceva mai mult de doua ore, timp în care românii din Chicago s-au pus la zi cu urmatoarele productii din arhiva Sahia Film, al carui director era Marius Iurascu pe atunci: „Sa facem totul", de Stefan Gladin (1991), „Splendoarea frescelor sfinte", de Ioan Bostan (1990-1992) si „Pam-Para-ram", un scurtmetraj de Petru Hadârca. Invitatii speciali ai festivalului: „regizorul reprezentativ" Marius Iurascu, regizorul Dragos Stanescu, producatorul general Dinu Ion si operatorul Alexandru Teibrich de la Sahia.
În filmuletul lui Petru Hadârca - arata un making-of scris de Iurascu - au jucat o parte dintre salariatii Sahia Film, în frunte cu el însusi, în rolul Nasului Mare
. Fiica Nasului a fost chiar fiica sa, Tractoristul Banderas (care conduce un tractor cu cisterna tricolora pe care scrie „Desperado!") a fost un operator de la Sahia, iar Socrul Mic a fost cascadorul Ioan Albu, de la aceeasi Sahia. Un festival „de familie" cu costuri minime, dar cu profituri neasteptat de mari.
Mici, bere si Ramona Badescu
La cea de-a doua editie, la finalul lui august 2009, oferta de film românesc contemporan a fost „zdrobitoare": „Scoarte populare", realizat în 1965, „Prin Delta necunoscuta" (1963) „Masti" (1973), „Maria Tanase" (1990), „Nunta Zanfirei" (1968) „George Cosbuc" (1966), „Comori de arta româneasca" (1987) etc., toate produse de Sahia Film si luate de Marius Iurascu direct de la sursa. Seara de filme de arhiva e dublata ziua de mici, bere si invitati ca Axinte de la Vacanta Mare, Andreea Banica (cei doi n-au mai ajuns în America, desi afisele îi anuntau) si Ramona Badescu.
Aceasta din urma, invitata speciala a festivalului, a transmis de la Chicago pentru emisiunea sa la OTV. Pentru aceasta „sarbatoare" a filmului românesc, CNC a mai dat în jur de 52.000 de euro (221.550 de lei), asta în conditiile în care toate celelalte manifestari cu o durata mai mare de 5 zile au primit mult mai putin: Festivalul NexT circa 37.000 de euro (165.000 de lei), la fel ca si Pavilionul României la Cannes.
„Nu sunt conectat ca un vampir la bugetul statului"
Proiectiile au avut loc în spatiul oferit de organizatia non-profit Round Table Society (care organizeaza, de altfel, propriul festival de film românesc, în februarie-martie). Societatea a furnizat spatiul si echipamentul („Intrarea generala: $5.00 - acceptam si donatii mai mari, în speranta ca publicul apreciaza eforturile RTS de a aduce evenimente culturale de calitate în Chicago", propuneau membrii RTS, dând de înteles ca e o manifestare pusa la punct cu ceva eforturi financiare), un capitol din devizul proiectului pentru care Asociatia lui Iurascu a încasat, în 2008, nu mai putin de 117.000 de lei, aproape 1,2 miliarde de lei vechi.
Având în vedere ca invitatii se confunda cu cei care au si propus proiectul, iar peliculele proiectate sunt „din curtea" lui Marius Iurascu, un calcul
sumar demonstreaza cât de profitabil este demersul „Taste of Romania". „Domnisoara, eu nici macar nu mai stiu sumele. Nu m-am ocupat eu de asta, s-a ocupat directorul Asociatiei. Pe mine nu ma intereseaza decât un singur lucru: calitatea actului cultural. Nu sunt conectat ca un vampir la bugetul statului. N-am trait niciodata din asta", declara Iurascu, omul care are în prezent pe mâna toate cinematografele din reteaua RADEF.
Urmeaza turul Europei
Pentru anul viitor, Marius Iurascu prevede extinderea ofertei de „film contemporan din arhive" la Paris, Roma, Madrid, Viena, Tel-Aviv, în perioada
5- 25 mai 2010. Evenimentul e deja pe roate, dupa ce CNC a aprobat recent aproape 60.000 de euro (254 782 lei), în timp ce Festivalul International de Film Bucuresti ia 207.000 de lei, iar standul de la Cannes cu circa 20.000 de euro mai putin (184.000 de lei).
Potrivit proiectul depus de Asociatia „Taste of Romania" la CNC, în cele 10 zile - câte doua alocate fiecarui oras - vor fi proiectate 80 de filme din arhiva Sahia Film, RADEF Film, Arhiva Nationala de Filme, TVR, MediaPRO. Vor sustine masterclass-uri de regie „regizorul reprezentativ" Marius Iurascu, împreuna cu cel care i-a luat locul pe fotoliul de director general al Sahia, Dan Mocanescu (ambii au fost colegi, pe vremuri, la Ansamblul Rapsodia Româna"). Mai mult, vedeta OTV Ramona Badescu se va ocupa de workshopurile de interpretare si arta conversatiei.
Cu patru voturi pentru si trei împotriva, Consiliul de Administratie - format din Maxim Meca, Mihai Gheorghiu, Nicolae Cabel, Ada Roseti, Leonard Tonita, Nicolae Salagean si Eugen Serbanescu, în calitate de presedinte - a spus „da" unui proiect plin de inadvertente, facut amatoristic si cu un deviz „umflat".
„Eu nu am semnat pentru repartizarea banilor, am avut rezerve preluând de pe Internet informatii despre ce s-a facut la editiile celelalte. Mai mult nu pot sa comentez, eu mi-am încheiat mandatul în octombrie", a precizat Nicolae Cabel.
