Despre Festivalul International de Film Transilvania (TIFF) se spune, pe buna dreptate, ca este un eveniment deosebit. Din punct de vedere cultural, TIFF este un exemplu bun despre cum poti sa faci treaba si sa creezi de la zero ceva important pentru comunitate, ba mai mult, sa conferi o aura transnationala unui eveniment.
Anvergura TIFF i-a dat curaj lui Tudor Giurgiu, "patronul" festivalului, sa emita pretentii si la sprijinul administratiei locale, de la care a cerut si primit un ajutor constant. Ba chiar, judecand dupa marimea sumelor, important.
Din pacate, felul in care au fost cheltuiti acesti bani publici este cel putin revoltator.
Sistemul de "spargere" a banilor este unul cvasi transparent si da loc la ample discutii. Coroborati asta cu informatiile din piata despre bugetul anual al TIFF (pentru 2009, numai de la Consiliul Local, TIFF avea pretentia unui sprijin de 1,2 milioane lei), cu implicarea sponsorilor privati - unii de anvergura si cu faptul ca organizarea TIFF se bazeaza pe o componenta importanta de activitate voluntara si veti descoperi ca bugetul orasului ii rezolva organizatorului TIFF cele mai stringente probleme de organizare: cazarea, promovarea, selectia filmelor si productia evenimentelor, care sunt generos achitate din bani publici.
Nu vorbim discutii, ci va oferim cifrele comunicate de departamentul Mass-Media al Primariei Cluj-Napoca, de unde se vede ca, din cei 400.000 de lei primiti de TIFF anul trecut de la Consiliul Local, 150.000 de lei s-au dus pe cazare.
Mai precis:
164.248,81 lei, transa I - 22 aprilie 2008, pentru:
- servicii de selectie a filmelor participante la festival: 54.250,50 lei
- realizarea de spoturi video de promovare a festivalului: 109.998,31 lei
235.751,19 lei, transa a II-a - 27 mai, pentru:
- cazare - 150.000 lei
- inchirieri echipamente video si audio - 15.000 lei
- constructie decor - 18.500 lei
- inchiriere echipamente proiectie - 10.000 lei
- elemente de decor si recuzita - 3.770 lei
- productie evenimente - 86.001 lei (decontata partial in limita sumei disponibile)
Daca bugetul orasului Cluj-Napoca este folosit de TIFF pentru cele mai importante componente ale organizarii, rezulta ca restul bugetului festivalului (compus din alte resurse - donatii, bartere, sponsorizari, estimate ca fiind undeva in jurul sumei de 700-800 de mii de euro) se duce pe... Pe ce, Tudor, pe ce?
Nu mai aducem in discutie si importanta suma de 500 de mii de lei cu care Ministerul Culturii a contribuit anul trecut la "sustinerea" festivalului si despre cheltuirea careia vom primi detalii foarte curand.
Nu mai vorbim nici de sumele importante primite de la sponsori privati si pe care organizatorii TIFF nu sunt obligati sa le deconteze in mod necesar, decat la solicitarea sponsorului.
Alarmant este, insa, faptul ca, de exemplu, din banii alocati si platiti (!) de Primaria si Consiliul Local Cluj-Napoca, cei 150.000 de lei decontati ca si cazare de catre TIFF au ajuns in mainile unei firme aflate azi in faliment si care nu si-a achitat toti furnizorii.
Inginerie financiara sau nu, situatia e confuza rau:
Consiliul Local Cluj-Napoca a virat banii pentru TIFF in contul Asociatiei pentru Promovarea Filmului Romanesc, "controlata" de Tudor Giurgiu.
Astfel, aceasta entitate juridica a prezentat Primariei facturile la plata, detaliat pe evenimente (capitole bugetare) si a incasat intreaga suma pentru realizarea evenimentului.
Unde a fost cazul, Asociatia a prezentat contracte incheiate cu alte entitati juridice specializate pe elementele componente ale evenimentului (adica bucati din contractul general subcontractate altor persoane juridice).
Asa s-a intamplat in cazul celor 150.000 de lei destinati si decontati cazarii, unde Asociatia a incheiat un parteneriat contractual (contractul nr. 124/02.05.2008) cu SC Mosaic Conference Services SRL, un fel de brokeri de servicii hoteliere.
Iata ce spune Tudor Giurgiu, directorul TIFF, despre situatia in care se afla azi Mosaic Conference Services SRL:
"TIFF si-a achitat inca din vara anului trecut obligatiile financiare catre agentia Mosaic, obligatii privind parte din cazari, anumite mese si organizarea unor excursii pentru invitati pe perioada festivalului. La inceputul acestui an, am fost si noi informati de problemele aparute, insa, din pacate, nu sta in puterea noastra sa le rezolvam.
Tot ce am putut face a fost sa probam in fata partenerilor nostri faptul ca viramentele au fost efectuate si sa le recomandam sa apeleze la mijloacele juridice existente pentru a-si recupera debitele. Ne pare foarte rau de situatia aparuta, surprizatoare si pentru noi dupa doi ani de colaborare fara probleme. Dupa informatiile noastre, Mosaic se afla in prezent in stare de faliment. I-am asigurat pe toti cei afectati ca vom face tot ce ne sta in putinta pentru a-i sprijini in a-si rezolva problemele chiar daca colaborarea noastra cu aceasta firma nu va continua pentru TIFF2009″.
Nimeni nu contesta ca TIFF si-a achitat obligatiile catre Mosaic, dar ma intreb de ce a fost aleasa solutia unui broker de servicii hoteliere? De obicei, la sume mari, orice negociere se poate face in mod direct.
Iata ce crede un important actor clujean din HORECA, care isi pastreaza anonimatul:
"Ceva e cusut cu ata alba acolo. Pentru sumele astea, TIFF isi putea obtine singur discounturile necesare si economisea o gramada de bani, indiferent ca erau banii orasului. Dar cred ca nu s-a dorit. Am asistat personal la o faza in care am vazut discountul obtinut de Mosaic de la un hotelier clujean si factura remisa catre TIFF. Mosaic isi tragea procente serioase de peste 25 la suta din aceasta intermediere. Iar faptul ca nu a platit furnizorilor ne arata faptul ca avem de a face cu o teapa. Daca ai tu nevoie, Liviu, pot sa vorbesc si mai multe".
Nu am nevoie, eu mi-am facut o parere mai demult.
Exista doua variante: fie managementul financiar al festivalului este defectuos, fie avem de-a face cu o inginerie financiara. In ambele cazuri, concluzia e ca banii publici sunt folositi fara noima. Oricum ai lua-o, ceva lipseste din ciorba: transparenta. Sigur, TIFF ne ingroasa zama cu rantas de voluntari si cu pudra de vedete ca si Catherine Deneuve, ce nu "costa" mai mult de 30 de mii de euro.
Dar pentru finii cunoscatori, mirosul de ciolan ramane.
