Un documentar care vorbeste despre noul val de regizori, Cristian Mungiu, Cristi Puiu, Nae Caranfil, Corneliu Porumboiu, Radu Muntean, s-a transformat in marul discordiei intre Constantin Fugasin si Marian Baciu, care au pornit impreuna la realizarea acestui proiect.
In prezent, atat Constantin Fugasin, cat si Marian Baciu revendica ideea documentarului, pe care vor sa-l finalizeze pe cont propriu. Ideea care sta la baza documentarului "Aproape de cinema" s-a conturat la inceputul anului trecut din dorinta de a imortaliza un moment probabil unic in istoria cinematografiei romanesti.
Constantin Fugasin sustine ca proiectul s-a creionat in timpul evenimentului pe care il organizeaza de noua ani incoace, "Cele mai bune filme ale anului 2007" (Best Film Fest), editie desfasurata la inceputul lui februarie 2008. Pentru ca 2007 a fost un an bogat in realizari pentru regizorii romani, in semn de apreciere pentru performantele deosebite, in holul Cinematografului Studio au fost expuse aproape toate trofeele castigate de cineasti, incepand cu Palme d'Or-ul primit la Cannes de Mungiu pentru "432".
"Atunci am zis, de ce sa nu facem un documentar mai amplu cu aceasta generatie de regizori si am inceput filmarile exact in zilele festivalului. Peste cateva zile s-a intamplat sa vina in Romania delegatul general al sectiunii paralele Quinzaine des Réalisateurs a Festivalului de la Cannes, Olivier Pere, care ne-a acordat un interviu la Institutul Francez."
DOUA VARIANTE
Apoi, Fugasin spune ca a discutat cu aproape 25 de personalitati din lumea filmului pe care le-a convins sa fie intervievate in vederea realizarii acestui proiect. De cealalta parte, tanarul regizor Marian Baciu (care a mai realizat documentarele "Nichita Stanescu" si "Orbirea voluntara - Gellu Naum"), angajat pana anul trecut ca redactor al site-ului Videofil, pastorit de domnul Fugasin, spune ca ideea documentarului ii apartine. si ca Fugasin nu l-a platit pentru a realiza documentarul, implicit interviurile, lucru care se poate lesne dovedi de vreme ce nu are un contract semnat cu el prin care sa arate acest lucru.
Pe de alta parte, Constantin Fugasin spune ca intelegerea pe care s-a bazat colaborarea cu Marian Baciu a presupus ca acesta sa nu mai alimenteze cu materiale Videofil, urmand ca salariul sa-i fie platit in continuare, insa pentru munca depusa strict pentru realizarea documentarului. "Daca am fi reusit sa vindem filmul i-ar fi revenit si lui, bineinteles, o cota-parte din incasari. Daca nu, isi lua salariul. Asa ca drepturile asupra materialului brut imi apartin mie si Asociatiei Film Romania (al carei presedinte este Constantin Fugasin), iar regia si imaginea, eventual, ii apartin lui."
"Intr-adevar, se pornea de la aceste premii ale filmului romanesc. insa pe mine ma interesa mai mult cinema-ul in sine, cinema-ul romanesc si situatia in care se afla. S-au facut cam 35 de interviuri, in principal regizori, printre care si doua actrite, Madalina Ghitescu si Maria Dinulescu, si producatori mai tineri, precum Ada Solomon, Vlad Paunescu, Daniel Mitulescu. Urma sa vorbim si cu Florian Iepan, Thomas Ciulei si Marian Crisan, cu cel din urma inainte sa ia premiul de la Cannes, dar nu s-a mai putut, pentru ca proiectul s-a stopat oarecum. Oricum, eu aveam de gand sa fac un film de 52 de minute, dar si o a doua parte in care ar fi intrat si restul de intervievati. in aceste interviuri, regizorii vorbesc despre filmele lor, despre ei insisi, despre ce ar trebui sa faca ei, despre starea cinematografiei si a cinematografelor, despre masurile care ar trebui sa fie luate, pentru ca se discuta si despre CNC (Centrul National al Cinematografiei)."
Soarta documentarului este in acest moment incerta. Constantin Fugasin nu poate sa-l duca la bun sfarsit pentru ca materialele filmate se afla in posesia lui Marian Baciu, in vreme ce regizorul Marian Baciu nu dispune de fonduri suficiente pentru a-l produce independent, alaturi de un fost coleg cu care a lucrat la Videofil, Daniel Bratu. Mai mult, Fugasin ne-a declarat ca a initiat demersurile pentru a rezolva disputa in instanta, in speranta ca astfel va recupera materialele.
