„CNC-ul acorda un credit fara dobânda pe 10 ani, iar unii au speculat aceasta generozitate a legii", spune regizorul, care îi cere public ministrului culturii sa intervina.
Într-o scrisoare deschisa adresata ministrului culturii, cultelor si patrimoniului national, Theodor Paleologu, regizorul premiat cu Palme d'Or, Cristian Mungiu, denunta toate neregulile concursului Centrului National al Cinematografiei (CNC), cerând ca acesta sa nu mai fie organizat de institutia condusa acum de Eugen Serbanescu.
„Ati declarat recent, cu ocazia Galei Gopo, ca «Pentru un ministru al culturii, sa ai un nou val la dispozitie este o pleasca extraordinara. Nu-ti ramâne decât sa te lasi purtat de val». Din pacate, domnule ministru, vazuta din teren, situatia pare un pic mai complexa, iar acest «val» are nevoie de sprijinul dv. pentru a nu se irosi prea curând", scrie Mungiu.
Unii „jurati" sunt santajabili
Multi dintre cei care s-au perindat prin juriile concursului au fost „santajabili", iar finantarea filmelor e decisa dupa criterii interpretabile si uneori obscure, acuza cineastul, care a observat din interior - ca membru al comisiei de selectie, la ultima sesiune - toate mecanismele prin care can di dati foarte slabi ajung sa obtina bani. „Cei ajunsi în aceasta comisie reprezinta în multe cazuri, în mod fatis, interesele celor care i-au trimis. Pot aparea situatii când lectorii sunt supusi rugamintilor, presiunilor, interventiilor, amenin ta rilor si santajelor. Dupa aprecierea mea, acesta este aspectul cel mai grav si inacceptabil al modului în care se desfasoara în prezent concursul", arata regizorul, explicând detaliat toate neregulile constatate.
Mungiu a notat scenariile la sectiunea fictiune împreuna cu Doru Mitran, Radu F. Alexandru, Dan Nutu si Alexa Visarion. Partea de documentar si animatie a fost jurizata de Alexandru Solomon, Viorica Bucur si Constantin Paun.
„Catastrofe" costisitoare
De foarte multe ori, notele date de cei care citesc scenariile sunt flagrant de diferite, iar criteriile dupa care se calculeaza bugetele aplicantilor (în functie de care se acorda ulterior finantarea) nu sunt facute publice. În plus, foarte multe puncte din regulament dau nastere unor interpretari care le lasa mâna libera celor „interesati" (un regizor care a participat la Cannes poate primi acelasi punctaj ca unul care a fost la Bilbao sau Cairo).
„La CNC nu se vor întoarce niciodata milioanele de euro cu care institutia a finantat, de la înfiintarea ei si pâna azi, o sumedenie de proiecte proaste. CNC-ul acorda un credit fara dobânda pe 10 ani, iar unii au speculat aceasta generozitate a legii pentru a mulge statul de bani, cu consimtamântul CNC. Sunt multe filme în care s-au bagat sute de mii de euro si care au fost niste catastrofe, iar producatorii lor nu numai ca nu sunt trasi la raspundere, dar continua sa ceara bani de la CNC cu aceeasi non sa lanta. Nimeni nu da seama pentru proasta investire a acestor fon duri", explica cineastul pentru EVZ.
Masuri radicale
Mungiu îi cere ministrului culturii sa ia masuri radicale: „Apreciez ca pe viitor ar fi preferabil ca CNC sa fie degrevat de sarcina organizarii concursului de selectie si ca acesta ar trebui facut de catre un organism independent, pe baza datelor puse la dispozitie de catre CNC".
El considera totodata ca „discutiile în cadrul comisiilor de selec tie si cele cu reprezentantii CNC trebuie înregistrate ca documente publice" si ca un alt concurs cu actualul regulament nu mai poate avea loc. Schimbarea conducerii actuale n-ar fi decât o solutie, pentru ca, indiferent de „îmbunatatiri în legi si regulamente, conteaza oamenii care le pun în aplicare, compe tenta lor si vointa lor de fi corecti sau nu. Daca acesti oameni puteau face mai mult, ar fi facut-o deja. Însa problema e mult mai complexa decât schimbarea celor în functie", e de parere autorul lui „432".
INTERVENTII
Finantat „cu ajutor"
Unul dintre punctele „fierbinti" ale scrisorii este cel în care Cristian Mungiu demonstreaza cum a ajuns proiectul lui Dinu Tanase, „Portrete în padure", sa primeasca bani la ultima sesiune. În acest caz, acuzatiile îl vizeaza si pe Eugen Serbanescu, care a „închis ochii" la multe dintre observatiile juriului.
Proiectul lui Dinu Tanase s-a calificat luându-se în considerare, la calculul punctajului pentru calitatea producatorului, un film TV („Mara mu res, traditie si credinta"), în locul unuia de cinema, si ignorându-se faptul ca producatorul de la Casaro Film nu putea dovedi, cu acte, ca poate asigura restul finantarii.
În plus, a intrat pe lista finala dupa ce proiectul lui Radu Jude, „Toata lumea din familia noastra", a fost descalificat, motivul invocat fiind un conflict de interese nematerializat (Ada Solomon e producator al filmului, iar sotul ei, Alexandru Solomon, a fost în juriul de documentar).
Mungiu da un exemplu similar - la penultimul concurs, Ion Mititelu, producator la Ro de Film, candida cu un proiect la fictiune si facea parte din comisia care analiza bugetele la documentar - în care CNC n-a considerat ca exista un conflict de interese.
„ERORI DE CALCUL"
Cum rezolva contestatiile „nemultumitii"
Cristian Mungiu face câteva observatii si în legatura cu mecanismul contestatiilor la CNC. Relevanta este lista proiectelor finantate prin contestatie în sesiunea din decembrie 2007, în care trei dintre proiecte apartin casei de productie Artis Film, a controversatei Cornelia Palos, fost consilier la Ministerul Culturii si Cultelor.
