Radu Mihaileanu, care a obtinut, luni, cea mai mare finantare, de 1,6 milioane lei, la cea de-a doua sesiune a concursului de proiecte cinematografice din 2007, pentru proiectul de lungmetraj fictiune "Concertul", continua, cu aceasta poveste de viata, seria filmelor umaniste, începuta de "Trahir".
Proiectul "Concertul" este o coproductie Castel Film/Les Productions du Trésor, regia si scenariul fiind semnate de Radu Mihaileanu. El a obtinut un punctaj total de 53, 99 puncte în urma jurizarii, nota finala pentru scenariu fiind 5,87.
Potrivit site-ului toutlecine.com, "Concertul" se va filma cam 60% în România, o saptamâna la Moscova si restul la Paris. Filmul spune povestea unui fost director al Teatrului Bolsoi, concediat cu 25 de ani înainte, pentru ca a refuzat sa se desparta de muzicienii sai evrei, devenit între timp un simplu îngrijitor în cadrul aceleiasi institutii.
Pâna în momentul când, într-o noapte, în timp ce curata biroul directorului în functie, sustrage un fax prin care orchestra rusa era invitata sa cânte la Paris, la faimoasa sala Pleyel. Acesta este punctul de plecare al unei comedii dulci-amarui, însa mereu în linia umanista a filmelor "Trahir" sau "Train de vie", cu un regizor atasat dintotdeauna unui scop nobil, si anume acela de a reda demnitatea unor personaje uitate, brutalizate de Istorie.
Nascut pe 23 aprilie 1958 la Bucuresti, Radu Mihaileanu este fiul unui jurnalist evreu, Mordechaï Buchman, care, dupa ce a evadat din lagarul de concentrare unde fusese deportat de nazisti, si-a schimbat identitatea. Sub noul nume, de Ion Mihaileanu, el va scrie scenariul primului film al lui Lucian Pintilie: "Duminica la ora sase", din 1965.
Radu Mihaileanu a parasit România în 1980, îndreptându-se catre Israel, pentru ca ulterior sa se instaleze în Franta. Educat la Institutul de Înalte Studii Cinematografice (IDHEC), el lucreaza, în anii '80, ca monteur, apoi ca asistent de regie, mai ales alaturi de Marco Ferreri ("I love you", 1985, si "Y'a bon les blancs", 1987), timp în care semneaza si câteva filme de scurtmetraj.
În 1993, Radu Mihaileanu filmeaza primul sau lungmetraj, "Trahir", care retraseaza conflictele unui poet român disident cu regimul stalinist. Însa cineastul dobândeste recunoasterea internationala cu cel de-al doilea film, "Trenul vietii"/ "Train de vie", realizat cu finantare franceza, belgiana, olandeza si româneasca si premiat la Venetia si Sundance: aceasta fabula impregnata cu umor evreiesc abordeaza Holocaustul (Shoah) dintr-un unghi original - organizarea, de catre sateni, a unui tren cu deportati deghizati în nazisti, în speranta de a scapâ în acest fel de lagarele mortii.
La acest al doilea film, asistent de regie a fost nimeni altul decât Cristian Mungiu, autorul filmului "4 luni, 3 saptamâni si 2 zile", premiat cu Palme d'Or la Festivalul de la Cannes, în 2007.
Temele cel mai des abordate de cineast - exilul si identitatea - sunt în centrul celui de-al treilea film al sau, "Traieste!"/ "Va, vis et deviens", foarte apreciat la Festivalul de la Berlin - Premiul publicului, si la César 2005, unde a primit un premiu pentru cel mai bun scenariu original. În acest film, regizorul se inspira din istoria evreilor din Etiopia, repatriati în Israel la mijlocul anilor '80.
Filmele lui Radu Mihaileanu au primit nenumarate premii, printre care: pentru "Trahir" - Grand Prix des Amériques (Cel mai bun film), Premiul pentru cea mai buna interpretare masculina, Premiul pentru cel mai bun debut, Mentiune speciala la Festivalul Filmelor Lumii, de la Montréal, Cel mai bun film si cel mai bun actor la Festivalul de Film de la Viareggio - Europa-Cinema 1993, Premiul special al juriului, Premiul C.I.C.A.E la Festivalul de Film de la Istanbul - 1994, Premiul pentru cel mai bun debut la Festivalul de Film de la Saint Louis 1995; pentru "Train de vie" - Premiul Anicaflash si cel al criticii internationale la Festivalul de la Venetia în 1998, Premiul publicului la Sundance, Hampton si Miami în 1999, Premiul David di Donatello (Césarul italian) pentru cel mai bun film strain în 1999; pentru "Va, vis et deviens" -César pentru cel mai bun scenariu original în 2006, Premiul publicului la Berlin în 2005, Prix The Label Of Europe la Berlin, în 2005.
